Dorinta taranilor de-a avea pamant a ramas neschimbata de-a lungul veacurilor, dar din nefericire, de multe ori au fost deposedati de acesta. Pamantul reprezinta de fapt pentru taran independenta acestuia fata de orice si oricine. Cine nu este nascut la tara nu poate cunoaste adevarata truda a acestuia “sculat cu cocosii si culcat cu gainile”, cum plastic poporul nostru are aceasta zicala. Dupa 45 de ani de asa-zis “comunism” de fapt un sistem intemeiat pe PCR ( Pile, coruptie si relatii ) era si normal ca in 1990 taranii sa-si doreasca sa primeasca inapoi pamantul confiscat si inglobat in vestitele CAP-uri. Din aceasta cauza taranii au sprijinit alegerile din 20 Mai 1990 printr-o prezenta zdrobitoare la urne si votand FSN-ul care le promisese ca le va da pamanturile inapoi. Tot acelasi FSN condamna venirea “mosierilor” care vezi doamne au supt sangele taranilor si-i indemna pe acestia sa se impotriveasca firavelor partide de opozitie ( PNL si PNT-cd ) care inca nu aveau forta de convingere, mai mult din cauza infiltrarii acestora cu elemente ale fostei Securitati, care acum avea un nou titlu ( SRI ), dar in componenta erau aceeasi oameni. Marea manipulare pe care FSN-ul a facut-o in 1990 si care consta in a da inapoi taranilor pamantul, dar fara sa le de-a si uneltele agricole a dus la neputinta acestora de nu il putea lucra si in acest fel mii de hectare de pamant arabil au ramas nelucrate. Ani de-a randul nu s-au luat, din motive electorale, nici o masura pentru ajutorarea taranilor pentru a putea cultiva pamantul dat inapoi. Apoi a urmat desfiintarea tuturor sistemelor de irigatii facute cu mare efort, inainte de 1989, care au fost trimise bucata cu bucata peste mari si tari, prin Portul Constanta ca fier vechii. In acest fel noii “capitalisti” s-au imbogatit peste masura ajungand mari oameni de afaceri precum si membrii in Parlamentul Romaniei. Taranii in schimb au ajuns in situatia deosebit de grea de-a nu isi putea cultiva pamantul pentru traiul de zi cu zi si au inceput sa-l instraineze unor asa-zise asociatii agricole conduse de “baronii satelor” ( Fostul Presedinte al CAP-ului, fostii inginerii tot al aceluiasi CAP, etc ) si in felul acesta l-au dat pe nimic, neprimind unii tarani ani de-a randul produse sau bani de pe urma pamantului dat in arenda. Se motiva mereu ca nu s-a facut recolta din motive diverse dar in acest timp “noua ciocoime” se imbogatea mereu, iar taranul era tot mai sarac. Toate aceste lucruri s-au facut cu aprobarea tacita a clasei politice care era de multe ori in spatele noilor “asupritori” ( Multi au uitat de anul 1907, cand pe timpul guvernarii liberale s-a tras in taranii rasculati, acei tarani care au sangerat in 1877 la Grivita, Vidin, Plevna etc, aducand Independenta fata de Imperiul otoman si care nu primisera pamantul fagaduit ). Aceasta situatie a dus pana la urma ca taranii sa-si vanda, pe nimic uneori, pamantul si in felul acesta au ramas si mai saraci, dar mult mai batrani ca sa o poata lua din nou de la capat, ca in tinerete. Copii lor in schimb au emigrat pe unde au putut cu speranta de-a trai mai bine si pentru a putea ajuta parintii batrani si bolnavi. Apoi a intrat in joc “Marea Finanta Mondiala” care imediat s-a apucat, prin cozile de topor venite de peste mari si tari sa cumpere pamantul taranilor. Bancile prin oferte pline de capcane au dat credite taranilor pana cand acestia nu le-au mai putut plati iar apoi si-au pierdut pamantul. Marea Finanta Mondiala, cu complicitatea unor oameni fara suflet, face totul pentru a depinde din punct financiar de ea si de imprumuturile acordate de aceasta. Astfel tara si noi toti vom fi permanent indatorati si vom plati dobanzi dictate si mereu marite de cei care sunt in spatele bancilor. Una din “teoriile conspiratiei” spune ca din cauza faptului ca dorea independenta financiara, platind in conditii deosebit de grele pentru poporul roman toata datoria externa, si-a pierdut viata N.C. care impreuna cu Iranul sperau sa infiinteze o banca independenta de cei care detin monopolul banilor in lume. Marea tragedie a noastra, este ca traim intr-o tara foarte bogata, dar avem o clasa politica care nu isi vede decat propriile ei interese de putere. Dar pana cand ?. Tony Popescu
